Cateva verbe extrem de asemanatoare ca forma, chiar si ca semnificatie putin, insa foarte diferite in comportament, pun probleme celor care invata limba germana.
“stellen” se confunda cu “stehen”
„legen” cu “liegen”
“setzen” cu “sitzen“
iar “hängen” are doua comportamente, de nu se mai intelege…
Ce se intampla, de fapt!?
Esential este faptul ca unele exprima locatia obiectelor, altele directia. Pe scurt, daca actiunea se intampla IN locul sau CATRE locul din propozitie.
stellen (a pune ceva in pozitie verticala, a plasa – actiunea are o directie) <-> stehen (a sta – actiune fara directie)
legen (tot a plasa, sau a pune, dar in pozitie orizontala – actiunea are o directie) <-> liegen(a fi deja intins, a se afla in pozitie orizontala – actiune fara directie),
setzen – (a (se) aseza, a pune – actiunea are o directie) <-> sitzen (a fi asezat deja – actiune fara directie)
hängen(a atarna, a spanzura – actiunea are o directie <-> a fi atarnat, a fi deja spanzurat – actiune fara directie).
Astfel avem:
Verbele cu directie:
stellen (a pune vertical) Ich stelle die Flasche auf den Tisch (Eu pun sticla pe masa)
legen (a pune orizontal) Ich lege das Messer auf den Tisch. (Eu pun cutitul pe masa)
(sich) setzen (a (se) aseza) Er setzt sich auf seinen Stuhl. (El se asaza pe scaun)
hängen (a atarna) Ich hänge das Bild an die Wand. (Eu atarn tabloul pe perete)
Atentie: Acestea sunt regulate si transitive.
Verbele fara directie:
stehen (a sta) Die Flasche steht auf dem Tisch. (Sticla sta pe masa)
liegen (a sta intins, orizontal) Das Messer liegt auf dem Tisch. (Cutitul sta pe masa)
sitzen (a fi asezat) Er sitzt auf seinem Stuhl. (El este asezat pe un scaun)
hängen (a fi atarnat) Das Bild hängt an der Wand. (Tabloul atarna pe perete).
Atentie: Acestea sunt neregulate si intranzitive.
Interesant este verbul „hängen”, care este regulat sau neregulat in functie de inteles.
De ce este atat de important sa cunoastem care verb exprima o directie si care nu? Pentru ca prepozitiile de loc/spatiu: pe, langa, in fata, in spate, in, intre, sub, deasupra…sunt bicazuale.
Fiecare dintre prepozitiile limbii germana conduce catre un singur caz, numai acestea catre doua, acuzativ SAU dativ: „an ” „auf” „hinter” „in” „neben” „über” „unten” „vor” „zwischen“.
Cu verbele de directie, conduc catre acuzativ: „stellen”, „legen”, „setzen”, „hängen” (cel tranzitiv) + Akkusativ.
Cu verbele fara directie, catre dativ: „stehen”, „liegen”, „sitzen” si „hängen” (cel intranzitiv) + Dativ